ZUMZUMZUM- from Romania to Thailand on a bike

niatza,

ieri am ajuns, pe un drum vai mama lui si indrumati de indieni -vai mama lor, in sawai madopur tinta fiind  rezervatia de tigri din rathambore. am gasit o casuta super simpatica intr-o curte geniala si apoi scos grasu la plimbare pina la fortul de la intrarea in parc. Am vazut crocodilul indian si un cerb o frumusete  si maimutele deja intrate in cotidian 🙂

azi

ne-au trezit foarte devreme (6:20), ce-i drept cu doua cani de cafea si apoi in 5 minute safari-stul batea la usa sa ne grabim ca ne asteapta jeep-ul 🙂  si uite asa am pornit in cautarea tigrilor bengalezi din Rathambore.

jungla destul de deasa doar citeva spatii mai deschise si mai ierboase, un fost riu in timpul musonului, si munte si pe o parte si pe alta. la ora aia cam orice animal era la cafea asa ca a durat un pic pina sa-si faca aparitia. L-am vazut pe Bambi si am fost incintata 🙂

si porci mistreti si antilope si o bufnita dorminda si din pisicile bengaleze numai niste urme foarte proaspete pe nisip …cele de mascul erau mai mari decit mina mea intinsa 😀

nici ea nu vazuse tigrul 🙂

pe drum intre udaipur si bundi am dat o tura pirn fortul din chittogarh.

Aici e cel mai mare fort din rajastan si asta inseamna ceva dat fiind ca aici fiecare sat are fortul propriu 🙂

Cert e ca in Chittor te plimbi cu masina prin fort pt ca e prea mare sa mergi pe jos…

prima poza nu e rautacioasa sau ceva, doar va exemplificam modul de viata indian 🙂

ghidul descrie udaipur ca fiind cel mai romantic oras din india. desi noua ne-a placut mai mult jaisalmer, udaipur e foarte frumos cu lacul, palatul casele albastre.

ne-am rasfatat cu o cina la un restaurant select, chiar pe malul lacului. foarte frumos dar exorbitant de scump la cei aproape 14 euro 🙂

am fost si la cumparaturi, ioana si-a cumparat sari.

mie au vrut sa imi vinda un dhotti, dar nu m-au convins:

si o poza cu Grasu printre prietenii lui indieni

in ahmedabad, orasul lui gandhi, am stat doar doua zile in drum spre udaipur.

gigantic cu cei aproape 5 mil de locuitori, e usor atipic pentru un oras indian. Este o difernta mare intre orasul vechi care e inghesuit, sarac, murdar si orasul nou mult mai curat, plin de magazine etc.

Oricum se vede ca e in plina dezvoltare economica, plin de masini, motociclete etc. In ultima luna fusesera inregistrate 4 crime cauzate de dispute privind  locurile de parcare 🙂

Poza 3 e dintr-o fintina gigantica si poza 4 e din ashram-ul lui gandhi

niatza,

in drum spre bhavnagar am dat o tura si prin alang, un orasel chiar pe malul marii unde esueaza si dezmembreaza manual vapoare. Cum nu prea le place sa se faca poze si nici sa se plimbe omuleti straini in incinta, am fost opriti la poarta si ni s-a explicat o citamai procedura prin care puteam sa obtinem un permis de intrare. cum ar fi expirat viza de india pina sa obtinem permisu am aruncat doar un ochi la tarabele de pe drum care vindeau tot ce se putea vinde de pe vasele cu pricina : sfori, motoare,barci de salvare, dulapuri, mese, tevi, farfurii, haine…orice 🙂

bodoganind portarul de la alang ca n-a vrut spaga si ca ne-a stricat placerea cu vapoarele am ajuns in bhavnagar si ne-am cazat peste drum de copacii cu “verze” 🙂

sintem in udaipur deja, seara buna, pa pa pa 🙂